Puterea exemplului: ROMO, platforma românească ce conectează local și ajută planeta

Așa s-a născut ROMO – o platformă fondată de Cosmina și Șerban Dinu, care scurtează drumul dintre fermieri și consumatori, reducând emisiile de carbon și sprijinind producția locală. Un model care arată că se poate: poți face alegeri bune pentru tine, fără să compromiți mediul.

Ce este ROMO

ROMO este inițiativa lansată de doi producători locali din Brașov cu ajutorul căreia conectează zeci de producători locali cu mii de consumatori din România. În felul acesta, oamenii au produse proaspete direct de la fermă, fără să plătească o avere.

Platforma ROMO a început ca un grup de Facebook în 2020, când era pandemie. Astăzi, a evoluat și este legătura dintre producători și consumatori. Rezultatul este o combinație de sustenabilitate, reducerea risipei alimente și sprijinirea economiei locale. Unde mai pui că oamenii au posibilitatea să mănânce local, curat și gustos?

„Totul a început cu un vis și cu o nevoie: să oferim copiilor noștri hrană sănătoasă”, spune Cosmina și Șerban Dinu, fondatorii platformei ROMO.

Cei doi aveau experiență ca producători locali încă de când au încercat să își facă prima fermă de păsări pășunate din România.

“Ne-am dat seama că, de fapt, cea mai mare problemă a micului producător e desfacerea. Noi produceam artizanal, foarte greu, cu costuri foarte mari, un produs foarte bun și trebuia să ajungem cu el foarte repede la consumatorul care ne căuta”, a spus Cosmina pentru ȘtirileProtv.

ROMO este inspirat din sistemul finlandez Reco - un program care permite producătorilor și consumatorilor să interacționeze direct prin intermediul rețelelor sociale.

Mai exact, ROMO contribuie la diminuarea poluării asociate cu transportul și refrigerarea produselor.

„Prin reducerea distanțelor dintre fermă și consumator, economisim resurse și limităm emisiile de carbon. Este o soluție benefică pentru toți: pentru mediu, pentru producători și pentru consumatori,” adaugă Cosmina.

Fondatorii spun că platforma este folosită de părinții preocupați de alimentația copiilor, care își doresc hrană curată și sănătoasă.

Există, totuși, și provocări. Cu toate că platforma a crescut rapid, micii producători au multe obstacole, inclusiv lipsa sprijinului legislativ și fiscal.

„Toate aceste variabile legislative ne dau peste cap. Este nevoie de o strategie națională care să sprijine mica producție și să facă din agricultura sustenabilă o meserie atractivă pentru tineri. Atâta timp cât agricultura este percepută ca o ocupație „țărănească” în sens peiorativ, tinerii nu vor fi atrași de acest domeniu. Trebuie să arătăm că poți să faci bani prin metode etice și sustenabile”, spune Cosmina.

Cum funcționează ROMO și cum ajută mediul înconjurător

ROMO este o platformă de legătură între producătorii locali și consumatorii din comunitățile urbane, care funcționează într-un mod simplu și eficient, prin intermediul grupurilor locale de Facebook.

Săptămânal, fiecare producător își publică oferta curentă sub forma unei postări dedicate în grupul local. Produsele variază de la legume și fructe de sezon, la carne, lactate, ouă, produse de panificație, conserve sau dulciuri artizanale – toate provenite din producție locală, în condiții conforme cu normele legale.

Consumatorii plasează comenzile ferme direct în comentariile postărilor, fără intermedieri sau aplicații dedicate. La finalul săptămânii, într-un interval prestabilit de 30 până la 60 de minute, producătorii și cumpărătorii se întâlnesc fizic într-un punct de livrare stabilit local, pentru predarea și primirea comenzilor. Întâlnirea permite și o scurtă interacțiune între cele două părți – un element esențial în construirea unei relații de încredere și transparență.

Printre beneficiile platformei se numără și grija față de planetă: ROMO diminuează semnificativ distanțele din lanțul de aprovizionare, contribuind la scăderea emisiilor de carbon și la eficientizarea consumului de resurse.

Platforma urmărește obiectivul „de la fermă la furculiță” și oferă acces la hrană sănătoasă și de calitate, produsă local. În același timp, asigură producătorilor locali nu doar un venit, ci și o piață de desfacere.

Fiecare nou producător care se alătură comunității trebuie să respecte aceste standarde și să aducă un plus de valoare – fie prin diversificarea produselor, fie prin menținerea calității.

ROMO este ceea ce se numește un model funcțional de economie locală, colaborativă și sustenabilă.

Cum poți ajuta planeta prin ceea ce alegi să mănânci

Alegerile alimentare pe care le facem, modul în care ne hrănim și sistemele globale de producție alimentară au un impact uriaș asupra climei și mediului, producția de alimente contribuind cu peste 37% la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

Cercetători de la Universitatea din Sydney și Universitatea Curtin au publicat o carte în care analizează problemele legate de producția și consumul de alimente la nivel global, industrial și individual, explorând moduri noi prin care putem mânca pentru a reduce emisiile și a proteja habitatele critice de la distrugere.

Autorii susțin că adoptarea unui regim alimentar „flexitarian” – adică bazat în principal pe alimente de origine vegetală, dar fără a elimina complet niciun grup alimentar – ar reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră.

„Emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creștere, iar populația globală este estimată să ajungă la 8,5 miliarde până în 2030”, a declarat Dr. Diana Bogueva, coautoare a cărții și coordonatoare a Centrului pentru Inginerie Alimentară Avansată din cadrul Universității din Sydney.

„Asta înseamnă că producția alimentară și sistemele agricole exercită o presiune uriașă asupra mediului prin pierderea biodiversității, defrișări, dispariția savanelor, poluarea cu plastic, epuizarea solurilor, suprautilizarea apei dulci și exploatarea speciilor.

Schimbările climatice sunt amplificate de acțiunile omului. Fie că suntem sau nu pregătiți să acceptăm, alegerile noastre alimentare contribuie semnificativ la actuala criză de mediu, însă putem face schimbări importante chiar de azi pentru a ne reduce impactul.”

Cartea, care se bazează pe sute de studii și meta-analize evaluate de experți privind legătura dintre alimentație și impactul asupra mediului, propune o agendă de schimbare în mai multe domenii, de la risipa alimentară și poluarea cu ambalaje, până la consumul de carne, agricultura circulară și alimentația flexitariană.

Autorii au realizat cercetări despre consumul de carne și impactul acestuia asupra biodiversității și sănătății umane. Dr. Bogueva a declarat: „Nu există nicio îndoială că creșterea consumului de carne la nivel global duce la o pierdere masivă a biodiversității și la despăduriri extinse.

Totuși, efectele sunt de anvergură, influențând și sănătatea umană – de la obezitate în lumea dezvoltată, până la malnutriție în țările în curs de dezvoltare.”

În 2020, WWF a descoperit că practicile agricole au dus la o reducere cu 68% a faunei sălbatice globale între 1970 și 2016. Emisiile provenite din pescuit sunt, de asemenea, în creștere.

Obiceiuri alimentare care ajută planeta

Adoptarea alimentației flexitariene – Potrivit cercetătorilor, obiceiurile flexitariene – reducerea consumului de carne, animale și produse de origine animală – sunt treptat adoptate de societățile occidentale ca răspuns la criza climatică. Ei au constatat că există dovezi copleșitoare că o dietă occidentală bogată în carne este cea mai nocivă alegere într-o situație de urgență planetară.

Consumarea de leguminoase și proteine alternative – Deși proteinele de origine animală sunt o sursă bună și ușor accesibilă de aminoacizi esențiali, la fel sunt și proteinele complete precum: năutul. Inclusiv insectele – care joacă un rol important în bucătăria chineză de peste 3.000 de ani – oferă o sursă nutritivă de proteine.

Reducerea risipei alimentare – Institutul World Resources estimează că aproape un sfert din totalul alimentelor produse este irosit, cu niveluri de risipă alimentară deosebit de ridicate în America de Nord și Oceania. Potrivit altor surse, dacă risipa alimentară ar fi o țară, ar fi al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume.

Reducerea ambalajelor alimentare și a plasticului de unică folosință – Conform PlasticsEurope, în 2019 s-au produs 368 de milioane de tone de plastic, cea mai mare parte fiind destinată ambalării alimentelor. Deși reciclarea este în creștere, majoritatea acestor plastice ajung totuși la groapa de gunoi.

Revenirea la practicile agriculturii circulare – Agricultura circulară era răspândită înainte de apariția îngrășămintelor chimice și presupunea returnarea în sol a nutrienților proveniți din deșeuri organice. Practicile moderne au dus la scăderea fertilității solului, afectând în cele din urmă calitatea alimentelor pe care le consumăm, conform sydney.edu.