Dependența de jocurile de noroc, boala care împinge mulți români spre suicid. „Adicția e mai puternică decât la droguri”

Știrile PROTV difuzează de astăzi campania „Pariu cu Moartea”. Vom afla poveștile unor jucători împătimiți și vom vorbi și cu medicii care îi tratează.

Potrivit specialiștilor, dependența de „păcănele” este afecțiunea cu cea mai mare rată de tentative de suicid. Iar cei care nu pot scăpa de ea acuză autoritățile că nu se implică mai mult în reglementarea acestei industrii, care le macină destinele. Atenție, urmează detalii care vă pot afecta emoțional.

În România, dependența de jocuri de noroc provoacă drame uriașe. Acestea devin vizibile doar atunci când iau proporții de neimaginat, pentru că atunci devin știri.

Un dependent a distrus o sală de jocuri de noroc. Un altul, un bărbat de 39 de ani, și-a ucis fiica vitregă în vârstă de 12 ani, i-a ascuns trupul, i-a amanetat bijuteriile, apoi a jucat banii pe un site. O femeie din București se întâlnea cu un cetățean turc de la care făcea rost de bani pentru jocurile de noroc. A sfârșit ucisă și aruncată pe un câmp. Însă acesta este doar vârful aisbergului.

Dependența de jocuri de noroc, o boală

Dependența de jocuri de noroc este o boală, iar medicii psihiatri confirmă acest lucru. Multe mii de jucători și cei dragi lor se prăbușesc în disperare. Dependentul ajunge să joace și banii de pâine ai familiei, alocația copiilor, bani împrumutați de la bănci ori de la cămătari. Când cel dependent nu mai are bani, nici viața nu mai are preț.

Reporter: „Ai avut vreodată vreun gând suicidal?”

Dependent de jocuri de noroc: „În fiecare secundă veneau gânduri: toți vor fi mai bine fără tine, nu faci nimic bun, îi faci pe toți să sufere. Încerc să nu le bag în seamă, dar veneau, veneau, veneau.”

Să-i spunem Florin acestui bărbat de 35 de ani, care, în schimbul protejării identității sale, a fost de acord să ne spună povestea vieții lui. Statistic, 20% din tentativele de suicid au legătură directă cu dependența de jocurile de noroc, afirmă psihiatrii.

Eugen Hriscu, medic psihiatru specializat în adicții: „Dintre toate dependențele, inclusiv cele de droguri tari, aceasta se asociază cu cea mai mare rată a încercărilor, gândurilor și chiar suicidului reușit. Se apreciază că unul din cinci dependenți de jocuri de noroc are o tentativă de suicid, ceea ce este foarte mult.”

Mărturia unui dependent de jocuri de noroc

Florin a intrat prima dată într-un cazinou la 13 ani, împreună cu alți copii de vârsta lui. Astăzi, 22 de ani mai târziu, este foarte agitat și neliniștit atunci când vorbește. Florin crede că până acum a jucat aproximativ un milion de euro — bani primiți de la părinți, munciți de el, împrumutați ori câștigați la păcănele și băgați din nou în aparate.

Florin, dependent de jocuri de noroc: „De fiecare dată după ce joci simți vină, ești dezgustat de tine. La început era, evident, un sentiment de euforie. Când apeși și îți vine un câștig, te face să te simți că plutești.”

La fel ca în cazul drogurilor, a intrat în sevraj atunci când a vrut să se oprească. Chinul era din ce în ce mai mare.

Dependent de jocuri de noroc: „Am renunțat de două ori la jocuri în trecut, dar ambele dăți le-am înlocuit cu băutul excesiv și droguri. Heroină, cocaină, marijuana... Din punctul meu de vedere, jocurile sunt mai rele decât drogurile, adică adicția mi se pare mai puternică decât cea de droguri.”

Florin a pierdut totul. Soția l-a părăsit, iar acum doar părinții mai sunt alături.

Soția lui Florin: „De la 13 ani, din câte mi-a povestit, a avut datorii la cămătari. S-a jucat foarte mult, a intrat într-un anturaj foarte prost, a comis furturi din casă și a făcut multe împrumuturi. După 13 ani de relație și multe șanse pe care i le-am dat, am ajuns la despărțire pe cale amiabilă. Consider că persoanele cu adicții suferă de o gripă a sufletului și sunt predispuse la idei și comportamente suicidale.”

100.000 de români sunt clienți frecvenți ai sălilor de jocuri de noroc și cazinourilor. Conform datelor furnizate de cei din industrie, numărul lor este însă mult mai mare. Industria prosperă, dependenții injectează averi în ea, se deschid tot mai multe saloane și site-uri, iar numărul angajaților crește. Autoritățile ignoră măsuri de prevenție.

Industria jocurilor de noroc, în creștere în România

În România, industria jocurilor de noroc este în prezent o afacere cu peste 45.000 de angajați. Potrivit ROMSLOT, numărul lor a crescut mult față de 2012, când industria avea doar 17.000 de angajați. Semn că acest domeniu prosperă, doar salariile celor care lucrează în cazinouri și săli de jocuri de noroc se ridică anual la 257 de milioane de euro, iar taxele și impozitele plătite de patronii din această industrie către stat erau de 894 de milioane de euro în 2020.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este autoritatea înființată în 2013, care ar trebui nu doar să colecteze taxe de la sălile de jocuri de noroc, ci și să facă prevenție, să gândească și să implementeze strategii menite să-i descurajeze pe cei care cad în patima jocurilor. Gabriel Gheorghe conduce Oficiul de un an și a venit la întâlnirea cu noi cu răspunsurile pregătite pe o foaie.

Reporter: „Ce faceți cu fondurile strânse de la operatorii de jocuri de noroc? Ce fond aveți și ce faceți cu ele?”

Gabriel Gheorghe, președinte ONJN: „Ce campanii?”

Reporter: „Nu ar trebui să vedem pe TV că jocurile de noroc creează dependență?”

Gabriel Gheorghe: „Ba da, o să vedeți cât de curând.”

Reporter: „Deci vom vedea pe TV un anunț?”

Gabriel Gheorghe: „Da, da.”

Anual, instituția colectează milioane de euro din taxele de la fiecare sală de jocuri și operatori online. Are de unde, potrivit statisticilor oficiale, pentru că în România sunt 2.231 de aparate de tip SLOT la fiecare milion de locuitori. L-am întrebat pe directorul Oficiului pentru Jocuri de Noroc ce face cu atâția bani. A ridicat din umeri și a dat vina pe angajații săi pentru lipsa măsurilor pe care chiar el ar fi trebuit să le ia.

Reporter: „Ce valoare are fondul, dacă puteți să îmi spuneți?”

Gabriel Gheorghe, șeful ONJN: „Undeva la 5 milioane și ceva de euro.”

Reporter: „Și cum l-ați cheltuit?”

Gabriel Gheorghe: „Nu s-au cheltuit până acum.”

Reporter: „De ce?”

Gabriel Gheorghe: „Nu s-a cheltuit.”

Reporter: „Păi de ce? Ce faceți cu ei? Stau acolo?”

Gabriel Gheorghe: „Totdeauna oamenii se feresc, mai bine nu fac nimic. Când le dai o sarcină în plus îi scoți din confortul normal.”

Sorin Constantinescu, consultant jocuri de noroc: „La banii pe care i-a încasat ONJN-ul din bugetul operatorilor pentru jocuri de noroc ar trebui să vedem, cum e cu zahărul îți face rău sau alcoolul îți face rău, să fie câte un spot în fiecare zi și în fiecare oră în care să spună: jocurile de noroc sunt pentru distracție, nu sunt pentru câștig. Jocurile de noroc provoacă dependență. Jocurile de noroc sunt periculoase, mai ales pentru copii.”

I-am solicitat ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, un punct de vedere oficial și l-am întrebat ce programe au fost derulate până acum pentru stoparea dependenței de jocuri de noroc. Până la difuzarea reportajului, n-am primit un răspuns oficial.