Grădinițele în natură, soluția pentru copiii suprastimulați digital. “Ieșirile în aer liber sunt esențiale pentru dezvoltare”

O soluție sunt grădinițele în natură, care oferă un model educațional bazat pe explorare, autonomie și respect pentru mediul înconjurător.

Adina Horga, fondatoarea unei astfel de grădinițe din România, a explicat, la PRO Verde cum pot activitățile în aer liber să contribuie la dezvoltarea fizică, emoțională și socială a copiilor.

În societatea de azi, copiii sunt din ce în ce mai expuși la ecrane și tehnologii digitale, educația în natură devine un concept tot mai important. Tabletele, televizoarele și jocurile video creează un mediu suprastimulant, care poate duce la dificultăți de concentrare și la o dezvoltare emoțională fragilă.

Ieșirile regulate în aer liber – ca parte a educației - ajută însă la dezvoltarea cognitivă, emoțională și fizică a celor mici, reduc stresul și creează o conexiune profundă cu mediul înconjurător.

Adina Horga: “Cum am reușit noi să facem asta? (…) Implementăm un program de ieșiri în natură, care se întâmplă constant săptămânal, indiferent de condițiile meteo pe care le avem în România, bineînțeles, deși nu ne mai confruntăm cu temperaturi foarte mici, să spun așa.

În grădinițele care promovează educația în natură, două zile pe săptămână sunt dedicate activităților în aer liber, indiferent de condițiile meteorologice. Copiii sunt duși în pădure, unde participă la jocuri educative, explorare și activități de observație a naturii.

“Batem la porta pădurii pentru a-i cere permisiunea să intrăm în ea. Aceasta este una din procedurile foarte importante în educația în natură. Să-i ajutăm pe copii în mod natural să înțeleagă că deși acolo nu este un mediu controlat de către om, respectul față de tot ceea ce întâlnim acolo stă la baza comportamentului nostru educațional din natură”, explică Adina Horga.

Un aspect esențial al educației în natură este efectul său pe termen lung. Expunerea timpurie la mediul natural formează atitudini și comportamente care se păstrează până la maturitate, explică ea.

Adina Horga: “Copiii sunt învățați că tot ceea ce natura produce rămâne acolo și putem să luăm pe cineva de mână și să-i spunem uite, florile acestea sunt pentru tine, fără să luăm de acolo. Adică extragerea elementelor naturale din spațiul pădurilor, a unei plaje ș.a.m.d. Este un comportament pe care ei îl vor avea și în viața de adult”.

Unul dintre principalele obstacole în implementarea educației în natură este mentalitatea părinților. „Există încă o teamă puternică față de ieșirile în aer liber, părinții se tem că îi va ‘trage curentul’ pe copii sau că mediul natural este prea periculos,” spune Adina Horga.

Pe lângă rezistența părinților, sistemul educațional clasic nu susține acest tip de învățare. Majoritatea profesorilor sunt obligați să predea în spații închise, iar interacțiunea cu natura este redusă la activități ocazionale de ecologizare.