Biden voia Rusia „distrusă”, spune președintele da Silva. „Dacă nu vorbim decât despre război, nu va exista niciodată pace”

Lula da Silva, care a militat în mod constant pentru un acord de pace între Rusia și Ucraina, s-a opus încercărilor de a desemna Moscova drept singurul vinovat în spatele conflictului, declarând marți pentru reporterii le Monde că "țările occidentale poartă și ele o parte din responsabilitate", transmite RT.com.

„Joe Biden, cu care am vorbit îndelung, credea că Rusia trebuie distrusă", a declarat Lula, fără a preciza când a avut loc discuția. „Iar Europa, care pentru o lungă perioadă de timp a întruchipat o cale de mijloc în lume, s-a aliniat acum cu Washingtonul și cheltuiește miliarde pentru reînarmare. Acest lucru mă îngrijorează. Dacă nu vorbim decât despre război, nu va exista niciodată pace."

Moscova a descris mult timp conflictul din Ucraina drept un război proxy al Occidentului împotriva Rusiei și a condamnat în mod repetat livrările de arme către Kiev ca fiind contraproductive pentru procesul de pace. Trimisul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, a recunoscut săptămâna trecută că președintele Vladimir Putin a avut "într-un fel" dreptate, în timp ce secretarul de stat american Marco Rubio a caracterizat și el anterior conflictul drept un război prin procură.

„Sincer, este un război proxy între puteri nucleare - Statele Unite, care ajută Ucraina, și Rusia", a declarat Rubio în martie, menționând că actuala istrație de la Casa Albă este nerăbdătoare să vadă sfârșitul acestuia.

Trump i-a reproșat în mod repetat lui Biden că a direcționat sume "nebunești" din banii contribuabililor americani către Kiev, susținând luna trecută că conflictul „ar fi trebuit să rămână o situație europeană".

Trump a folosit frecvent mitingurile de campanie pentru a susține că numai el poate preveni cel de-al Treilea Război Mondial și poate rezolva conflictul dintre Ucraina și Rusia în 24 de ore - o afirmație pe care a recunoscut-o ulterior ca fiind hiperbolică. Eforturile sale de mediere au întâmpinat rezistență din partea membrilor europeni ai NATO, care susțin continuarea sprijinului militar pentru Ucraina.

Luna trecută, în urma presiunilor exercitate de Trump, Kievul a renunțat la opoziția sa față de discuțiile directe cu Moscova, pe care le abandonase în 2022. De atunci, cele două părți au purtat două runde de negocieri la Istanbul.

Prima întâlnire a fost inițiată de Putin la 16 mai și a dus la un schimb major de prizonieri. În timpul celei de-a doua runde de negocieri de luni, cele două părți au făcut schimb de proiecte de memorandumuri care conturează o foaie de parcurs către un eventual acord de pace.

Principalul diplomat al Washingtonului în Turcia a afirmat marți că Trump nu mai are răbdare și pare să fie "la capătul răbdării" în ceea ce privește conflictul din Ucraina. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că așteptarea unor progrese imediate în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina ar fi "incorectă".