Răspunsul Europei la criza forței de muncă: recalificarea prin Uniunea Competențelor. Ce spune Roxana Mînzatu

În acest context, Comisia Europeană a lansat Uniunea Competențelor, un program de masuri ce ar trebui sa sprijine recalificarea, să armonizeze recunoașterea diplomelor în toate statele membre și să atragă talente acolo unde este cea mai mare nevoie.

Un domeniu-cheie este industria de apărare, unde Europa trebuie să își întărească capacitățile nu doar prin investiții, ci și prin resursa umană.

Prin noua strategie, se deschid oportunități pentru formare profesională, burse pentru cercetători și măsuri pentru integrarea rapidă a specialiștilor în sectoarele critice.

Despre impactul acestor măsuri și despre cum se poate pregăti România pentru această transformare, aflam din interviul realizat de Camelia Donțu, corespondent permanent al Știrilor ProTV la Bruxelles cu Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Camelia Donțu, corespondent PROTV: Bun găsit, ne aflăm în studiourile Comisiei Europene, la Bruxelles, și o avem alături pe Roxana Mînzatu, vicepreședinte a Comisiei Europene.

Roxana Mânzatu, vicepreședinte Comisia Europeană: „E despre Uniunea Europeană, despre oamenii din Uniunea Europeană, despre tineri și despre adulți și competențele lor și măsurile pe care le vom pune în practică pentru a îmbunătăți competențele de bază, pentru a-i ajuta pe lucrători, pe muncitori, pe cei care sunt în piața muncii să se recalifice, să poată să continue să aibă un job bun sau să tranziteze către un alt tip de job. Este despre măsuri prin care să asigurăm mobilitatea competențelor în interiorul Uniunii Europene. Recunoașterea automată a competențelor, indiferent de țara în care obținut competențele și țara în care vrei să te angajezi sau să-ți exerciți un un tip de de drept. Și este și despre a atrage lucrători din afara Uniunii Europene acolo unde deficitele pe care le avem în anumite industrii o solicită. Despre asta este Uniunea Competențelor. Un set de măsuri pe care le propunem pentru a adresa aceste deficite majore pe care Uniunea Europeană le are în zona de competențe necesare și IMM-urilor și companiilor mari. Nu putem să pretindem că vom fi competitivi, că vom fi pregătiți pentru a gestiona situații de criză în momentul în care nu avem, de exemplu, pentru multe industrii, lucrători, ingineri, profesioniști în domeniile STEM, inginerie, științe, dacă vrei să cauți sau dacă vrei să găsești, de exemplu, ingineri pentru zona de construcții, gestionare a sistemelor de apă, chiar și industria de apărare și multe alte exemple nu îi găsești. Și ne ducem apoi către universități și vedem că acolo studenții sunt din ce în ce mai puțin și mulți abandonează studiile în timpul programului de licență respectiv. Și tot așa. Mergând pe fi, ne dăm seama că mai jos avem probleme cu competențe de bază, cum ar fi matematica. Și vedem că în Europa, nu doar în România, un număr tot mai mare de tineri și avem un 33% chiar, nu au competențe minimale în matematică, minimale, adică de trecere. Și uite așa am ajuns să construim această uniune a competențelor cu mai multe direcții de acțiune, dar ne adresăm și îmbunătățirii competențelor de bază, cum ar fi matematică, citire, știință. Ne adresăm și recalificării lucrătorilor, un set mai complex de măsuri.”

Camelia Donțu, corespondent PROTV: Care sunt primele măsuri pe care le veți implementa?

Roxana Mînzatu, vicepreședinte Comisia Europeană: „Vom pilota niște scheme pentru că n-ai cum altfel. Am propus câteva câteva măsuri pe care le vom aplica cu un buget mai mic. Vom vedea cum funcționează și după aceea le vom amplifica, le vom reproduce la o scară mai mare. Una este o schemă pentru școlile în care constatăm că elevii au într-un număr mare performanțe reduse în ceea ce înseamnă competențele de bază. Și acolo rezultatele PISA, sigur sunt cele care ne ajută să ne dăm seama unde putem interveni. Deci schemă pentru competențele de bază. Finanțarea europeană, avem Fondul Social European plus, avem și ERASMUS. Da, probabil că prin Fondul Social European plus, prin care vrem să gândim acest financiar pentru a sprijini școala respectivă. Asta înseamnă și cadrele didactice și conținut educațional, toate măsurile care pot duce la recuperarea acestor decalaje, la îmbunătățirea performanțelor în competențe de bază. O altă schemă pe care o vom pilota este aceasta de îi spunem scris CAR, o schemă pentru formare a lucrătorilor. Sunt industrii cum ar fi auto-motiv în care ne uităm că apar concedieri, dar sunt lucrători bine pregătiți în care s-a investit. Unii au pregătire tehnică fantastic de bună? Ne gândim să avem o schemă de sprijin, o garanție, cum este garanția pentru copii sau cea pentru tineri, prin care să investim în formarea, recalificarea lor, fie să rămână în aceeași industrie, fie să se mute către o altă industrie cu o minimă recalificare. Sprijinim și angajatori o perioadă de timp cu costurile salariale al acelui angajat, așa încât să nu pierdem oameni și o pregătire valoroasă, mai ales în industrii care au această componentă tehnică puternică.”

Camelia Donțu, corespondent PROTV: Aveți două exemple. Aveți fondurile necesare pentru aceste fonduri pilot?

Roxana Mînzatu, vicepreședinte Comisia Europeană: „Da, fonduri sunt, în primul rând pentru pilot, absolut. Vorbim de câteva zeci de milioane de euro. Le-am identificat tot ceea ce ne-am propus să pilotăm. Vom pilota și o bursă, „Alege Europa” pentru cercetători și studenți doctorali foarte talentați din afara Europei, care vor să vină aici. Fonduri sunt. Sunt câteva zeci de milioane de euro și am identificat mai departe. Vom vrea să scalăm măsurile și acolo vorbim de investiții mult mai mari. Și m-am întreabă ok, dar aveți bani noi? Păi ne uităm în bugetul actual 2021-2027. Avem 150 de miliarde de euro pe care investim în toată Uniunea Europeană, în zona de educație și competențe, din PNRR-uri, din politica de coeziune, din ERASMUS.”