Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Ce denie se citește și ce tradiții se respectă în ziua în care se vopsesc ouăle roșii
Este Săptămâna Patimilor, ultima săptămână din Postul Paștelui și perioada de dinaintea Învierii Lui Iisus. Joia Mare, la fel ca celelalte zile din Săptămâna Mare, este o zi cu o importantă încărcătură spirituală și religioasă.
Săptămâna Patimilor, reprezintă o perioadă de smerenie și curățare spirituală pentru credincioși, în care preoții îndeamnă la post, rugăciune și la spovedanie. Caracteristica esențială a acestei săptămâni sunt Deniile.
Joia Mare, semnificația acestei zile
Joia Mare din Săptămâna Patimilor Domnului este o zi cu o importantă încărcătură spirituală și religioasă pentru creștinism.
Numită și Joia Neagră sau Joia Patimilor, aceasta este ziua care marchează Cina cea de Taină a Mântuitorului și citirea Deniei Mari.
Denia pentru Joia Mare marchează patru evenimente importante din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor (ca pildă pentru smerenie), Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.
În această zi Iisus a luat masa alături de ucenici și a instituit Sfânta Taina a Împărtășaniei.
Cu această ocazie le-a spălat picioarele celor 12 discipoli și le-a spus că unul dintre ei l-a vândut.
După Cină, Iisus merge în grădina Ghetsimani să se roage, de unde este ridicat de farisei și dus, în final, în fața lui Pilat.
Joia Mare mai este și ziua în care gospodinele vopsesc ouăle în roşu.
Denia din Joia Mare
Cunoscută și ca Joia celor 12 Denii, în această zi cele 12 lumânări aprinse la citirea deniilor vor fi aprinse pe parcursul întregului an.
La denia pentru Joia Mare credincioșilor li se amintește de patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor (ca pildă pentru smerenie), Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.
Slujba din Joia Mare este marcată de o procesiune specială: sunt citite cele 12 evanghelii ale patimilor Mântuitorului, iar procesiunea religioasă cuprinde Denia şi Vecernia, care sunt alăturate Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare.
La slujba din Joia Mare nu se mai bat clopotele, ci doar toaca, conform crestinortodox.ro.
Tradiții și obiceiuri în Joia Mare
Conform tradiției, în Joia Mare din Săptămâna Mare gospodinele vopsesc ouăle în roşu.
În această zi, ca și în Sâmbăta Mare, gospodinele nu au voie să folosească două alimente: oţet şi urzici. Asta pentru că se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Mântuitorul a fost chinuit – rănile fiindu-i bătute cu urzici și stropite cu oțet. Mai mult, se spune că atunci când Iisus a cerut apă, în semn de batjocură, i s-a oferit să bea oțet.
De asemenea, în Joia Mare gospodinelor le este interzis să spele haine. Ultima zi în care se pot face treburi casnice este Miercurea Mare.
Potrivit Bisericii Ortodoxe, Ierusalim, călare pe un asin, așa cum a prezis proorocul Zaharia. Mântuitorul este primit în cetate de oamenii fericiți, care l-au întâmpinat cu ramuri de finic și i-au cântat osanale.
Lunea Mare – În ziua de luni din Săptămâna Patimilor se face pomenirea patriarhului Iosif, vândut de frații săi cu treizeci de arginți. Lunea Mare este considerată fiind prima zi a Patimilor lui Iisus.
În această zi se citește viața lui Iosif, cel care a fost aruncat de frații săi într-o fântână. Tot în Lunea Mare se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru ca nu avea roade. Este o pildă dată omului din care trebuie să se rețină că Dumnezeu este atât iubire, cât și dreptate. Așadar, la judecata de apoi, El nu doar va răsplăti, ci îi va și pedepsi pe cei ce „nu au rodit”, conform crestinortodox.ro.
Marțea Mare – Numită și Marțea Seacă, aceasta este ziua în care Iisus Hristos le-a povestit celor 12 ucenici ai săi pilda celor 10 fecioare, care prezintă povestea a cinci fecioare „înțelepte" și cinci „neînțelepte" care se pregătesc pentru nuntă. În Noul Testament, întâlnirea cu Hristos este asemănată unei nunți. Hristos se numește pe sine „mire", iar Apostolii poartă numele de „prietenii mirelui". Mireasa lui Hristos este Biserica, iar Împărăția Cerurilor este reprezentată în această pildă de cele zece fecioare care-și întâmpină mirele, adică pe Mântuitor.
Hristos a dorit ca prin această pilda să arate importanța pregătirii pentru judecata de apoi. Din această pildă trebuie practic să înțelegem că perioada postului trebuie însoțită și de milostenie și că „nu suntem moștenitori ai Împărăției Lui Dumnezeu”, conform crestinortodox.ro.
Miercurea Mare – Această zi din Săptămâna Patimilor amintește de momentul în care Maria Magdalena i-a spălat lui Iisus picioarele cu propriile lacrimi, în semn de căință, în timp ce se afla în casa lui Iosif cel Lepros.
Tot miercuri este și ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus fariseilor pentru 30 de arginți. Gestul facut de Iuda a făcut ca, mai târziu, Biserica să rânduiască ca ziua de miercuri să devină zi de post, alături de vineri, ziua în care Iisus a fost răstignit. Miercurea și vinerea sunt cele două zile ale săptămanii în care creştinii trebuie sa postească de-a lungul întregului an, potrivit Bisericii.
Joia Mare – Numită și Joia Neagră sau Joia Patimilor, aceasta este ziua care marchează Cina cea de Taină a Mântuitorului și citirea Deniei Mari.
Denia pentru Joia Mare marchează patru evenimente importante din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor (ca pildă pentru smerenie), Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.
În această zi, Iisus a luat masa alături de ucenici și a instituit Sfânta Taină a Împărtășaniei.
Cu această ocazie le-a spălat picioarele celor 12 discipoli și le-a spus că unul dintre ei l-a vândut.
După Cină, Iisus merge în grădina Ghetsimani să se roage, de unde este ridicat de farisei și dus, în final, în fața lui Pilat.
În Joia Mare, gospodinele vopsesc ouăle în roşu.
Vinerea Mare - Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri de dinainte de Paște și ultima vineri din Postul Mare. Este numită și Vinerea Paștelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. După credința creștină, în această zi a murit Iisus răstignit pe cruce.
Vinerea Neagră face parte din cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numită „Triduum Sacrum”, care include Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare.
În ziua de vineri se ține post negru, iar preoții oficiază slujba numită Ceasurile împărătești și Vecernia, în timpul căreia se face scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii, pentru închinare.
Când pică Paștele în 2025
În anul 2025, atât Paștele Ortodox, cât și Paștele Catolic vor fi celebrate în aceeași zi: duminică, 20 aprilie. Această coincidență este una rară și are loc doar în anii în care datele stabilite de calendarul iulian (utilizat de Biserica Ortodoxă) și cele din calendarul gregorian (adoptat de Biserica Catolică) se aliniază perfect.
De obicei, Paștele este o sărbătoare cu dată mobilă, determinată de fazele lunii și de Rusaliile. În 2025, însă, configurația calendaristică permite ca Învierea Domnului să fie celebrată la aceeași dată de credincioșii ambelor confesiuni.
Pentru români, această suprapunere aduce și un beneficiu practic: zilele libere legale de Paște vor începe vineri, 18 aprilie (Vinerea Mare) și se vor încheia luni, 21 aprilie (a doua zi de Paște), oferind un weekend prelungit de odihnă și sărbătoare.
În ceea ce privește calendarului anului școlar 2024–2025, aceasta va avea loc între 18 aprilie și 27 aprilie 2025.
