Agro-silvicultura câștigă teren și în România. Un fermier din Timiș a plantat 6.000 de plopi printre rândurile de porumb

Copacii ajută la absorbția gazelor cu efect de seră și protejează, cu rădăcinile și umbra lor, resursele de apă din sol. De asemenea, reduc puterea vântului. Într-un astfel de habitat, animalele și plantele trăiesc armonios.

La Giulvăz, în județul Timiș, un singur fermier are 5 mii de hectare cultivate. A început să facă și agro-silvicultură, iar în luna martie a plantat 6.000 de plopi, printre rândurile semănate cu porumb.

Benefiicile se vor vedea abia peste cinci ani, când arborii vor avea în jur de 15 metri și vor avea capacitatea să țină umbră plantelor, să susțină biodiversitatea și să fie chiar refugiu pentru animale. Investiția se ridică la 9 mii de euro.

Alexander Degianski, fermier: „Am împărțit parcela astfel încât, între rândurile de pomi să avem capacitatea de a face lucrările mecanice necesare culturilor agricole. Distanța între rânduri de plopi paraleli este de 28 de metri. astfel încât să existe multiplu, plus o zonă tampon, de siguranță, pentru zile de astea, când bate vântul, să nu avem derivă pe arbori”.

Europenii și americanii aplică de mulți ani această metodă. Copacii protejează solul de lumină excesivă a soarelui și construiesc biodiversitate. În anumite zone, agrosilvicultura este mai eficientă decât perdelele forestiere.

Radu Sumalan, profesor Facultatea de Horticultură și Silvicultură Timișoara: „Este o zonă tampon, umbrirea solului și evident o pierdere mai mică a apei din sol și retenția acesteia în sol. Se diminuază foarte mult viteza de circulație a curenților de aer, fapt care iar ajută la păstrarea apei, în special în aceste zone de câmpie”.

Un fermier din Arad are la Mânăștiur 1.500 de hectare dintre care 250 sunt irigate. Cultivă grâu, orz, rapiță, floarea soarelui și porumb. Deocamdată, este la stadiul de documentare, dar este interesat să aplice acest sistem.

Cosmin Micu, fermier: „Este o soluție de a planta arbori printre culturile agricole, dar trebuie analizată foarte bine metoda de plantare a lor și cum îi împarți, datorită faptului că îți micșorezi parcelele”.

Alin Mihalache, inginer agronom: „Cred că una dintre marile probleme ca să nu se practice este faptul că sunt puțin proprietari pe terenuri și mulți arendași pe terenuri. Aceasta este o investiție pe care trebuie să o gândim pentru o perioadă de 30, 40 de ani”.

În general, pentru agrosilvicultură, se folosesc arborii cu o creștere mai rapidă, precum plopul sau salcâmul.