Lista măsurilor promise în programul de guvernare. Impozitarea marilor averi, propusă iar. Niciun cuvânt despre concedieri
PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale pregătesc un program de guvernare, care, cel putin declarativ, va conține reforme drastice.
Între acestea, impozitarea progresivă a marilor averi, cu păstrarea cotei unice, reducerea numărului de ministere și agenții, aplicarea unor criterii de performanță pentru funcționari și desființarea instituțiilor regionale.
Reducerea numărului de bugetari NU se regăsește pe lista. Detaliile sunt încă neclare, iar cele mai multe propuneri nu au termen de implementare.
Măsurile anunțate de partidele pro-europene fac referire la investiți, reforma statului, reducerea cheltuielilor, dar și la schimbări fiscale importante, printre care și posibile noi taxe și impozite. Promovată încă din anul 2021, chiar de actualul premier, Marcel Ciolacu, impozitarea progresivă a marilor averi apare din nou pe lista măsurilor viitorului guvern.
Deocamdată, surse politice au declarat pentru Știrile PRO TV că deocamdată nu este clar ce presupune acestă impozitare progresivă. Nu au fost stabilite praguri și cifre concrete despre ce și cum va fi impozitat. Întrebat de jurnaliști, nici ministrul Finanţelor nu a putut să dea un răspuns concret.
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: „Deci... mari averi. Trebuie să fie definite în coaliția de guvernare și să fie acceptat care este definiția...
Reporter: Este o măsură anunțată!
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: Păi întrebați-i pe dumnealor.”
Cristian Năsulea, economist: „Închipuiți-vă ce ar însemna să ne anunțe statul român că urmează să ne ia în fiecare an un procent de 2%,5%,10% din banii puși deoparte doar dacă avem foarte mulți. Nu pentru toată lumea. Nu este logic ca acei bani să plece din țară? Deținătorii de capital, persoane fizice, române sau străine care își țineau până acum banii în băncile românești nu vor fi extrem de motivați să mute banii undeva unde statul român, ministerul de Finanțe, ANAF să nu mai poată să ajungă la ei. Aceasta este consecința. Orice formă de impozitare a averilor descurajează acumularea de capital.”
O altă propunere este menținerea cotei unice pentru salarii și venituri pentru o predictibilitate fiscală mai mare. În cazul celor cu salarii mici și copii mici se ia în considerare reducerea cu 5 puncte procentuale a taxelor pe muncă.
De altfel, partidele pro-europene au anunțat în pachetul de măsuri și zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru studenții care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licență și masterat, dar și scutirea de CASS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează - pentru încurajarea îmbătrânirii active.
S-a discutat intens și despre înghețarea pensiilor și a salariilor, însă și aici, nimic nu a fost decis defitinitiv. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, unul dintre liderii PNL, Ciprian Ciucu, care a luat parte la negocieri a spus că:
Ciprian Ciucu: „Trebuie acționat pe două paliere: (1) până la sfârșitul acestui an, guvernul actual (cum ar fi corect) sau noul guvern (dacă va avea timp) trebuie să oprească indexarea salariilor și a pensiilor – măsură foarte impopulară (!) și, (2) în următoarele luni trebuie să taie cheltuielile statului, astfel încât să ajungem la un deficit bugetar, cca. 7%. Pensile și salariile NU VOR SCADEA! Va fi stopată indexarea doar, nu vor crește în 2025. Efectiv, România nu își pemite să mai adauge 25 de miliarde la deficit!”
Nimic însă despre reducerea numărului de bugetari, care în luna octombrie a atins pragul de 1.300.000. Peste 450.000 dintre aceștia lucrează în istrația publică locală, potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanțelor. Mai simplu, România are 68 de bugetari la mia de locuitori.
Cristian Năsulea, economist: „Gaura făcută de această organigramă supraîncărcată din România este atât de mare încât dacă am rezolva în totalitate problema am putea să ne încadrăm în ținta de deficit și să avem niște indicatori economici buni și eventual să dăm și indexarea pensiilor care este pusă în dubiu în acest moment.”
Singurele măsuri care fac referire la reducerea cheltuielilor din aparatul bugetar sunt cele care propun reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%, a Ministerelor și Agentiilor ineficiente, dar și desființarea unor instituții regionale începând cu 1 martie.
