Cum arată bugetul Sănătăţii în 2025. Ministerul Sănătăţii, printre instituţiile cu cele mai mari creşteri de fonduri

Pentru Sănătate sunt prevăzute cheltuieli semnificativ mai mari, fiind sectorul bugetar care înregistrezază printre cele mai mari creşteri de finanţare anul acesta. Proiectul include şi o estimare a execuţiei bugetare pe 2024, care arată că Ministerul Sănătăţii a cheltuit mai puţini bani decât în 2023, în ciuda crizei majore de finanţare a sectorului sanitar din România.

În ceea ce priveşte bugetul Ministerului Sănătăţii din 2025, acesta creşte cu 35,1% faţă de nivelul realizat efectiv în 2024, de la 20,71 miliarde lei la 27,99 miliarde lei.

Astfel, potrivit datelor preliminare ale Ministerului Finanţelor, Ministerul Sănătăţii a încheiat anul 2024 cu o execuţie bugetară de 20,71 miliarde de lei, sub nivelul din 2023 (21,79 miliarde lei).

Bugetul CNAS / FNUASS

Bugetul FNUASS, care asigură finanţarea principalelor programe de sănătate din România şi care este istrat de CNAS, va creşte în 2025 cu 3,7 miliarde lei (sau 5,1%) faţă de nivelul de anul trecut, până la 77,2 miliarde lei (15,4 miliarde euro).

Din acest buget, o sumă de 5,67 miliarde lei va fi asigurată prin subvenţii de la bugetul de stat,în scădere faţă de nivelul din 2024 (5,97 miliarde lei) sau din 2023 (10,36 miliarde lei).

Mare parte din fonduri va proveni din contribuţiile de sănătate plătite de către angajaţi şi angajatori, în valoare de 66,4 miliarde lei (în creştere de la 60,9 miliarde lei în 2024).

În 2024, bugetul FNUASS a fost de 73,5 miliarde lei (14,8 miliarde euro), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuţiei bugetare preliminate.

Bugetul iniţial al FNUASS, aprobat de Parlament, a fost de 62,36 miliarde lei (12,5 miliarde euro), însă guvernul a suplimentat fondurile de câteva ori pe parcursul anului trecut, pentru a asigura finanţarea sistemului sanitar.

Proeictul de buget prevede o limită de 6,2 miliarde lei pentru contractele cost-volum şi cost-volum-rezultat în 2025, în creştere faţă de nivelul din ultimii ani, de 4,3 miliarde lei.

“În anul 2025 se autorizează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să negocieze şi să încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat în limita sumei de 6.200.000.000 lei”, prevede proiectul de buget.

Contractele cost-volum şi contractele cost-volum-rezultat reprezintă mecanisme care au ca scop creşterea accesului populaţiei la terapie, în condiţii de eficienţă, sustenabilitate financiară şi de predictibilitate a costurilor din sistemul de sănătate.

Sunt considerate contracte cost-volum contractele în care deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă (DAPP) se angajează să furnizeze gratuit un număr determinat de unităţi, pentru un număr determinat de pacienţi, pe o anumită perioadă de timp, în condiţii specifice, precum şi contractele în care deţinătorul autorizaţiei se angajează să furnizeze medicamentul inclus în listă cu un anumit preţ negociat, pentru o anumită categorie de pacienţi, pe o anumită perioadă de timp.

În cazul contractelor cost-volum-rezultat, DAPP se angajează să furnizeze gratuit un număr determinat de unităţi, pentru un număr determinat de pacienţi, pe o anumită perioadă de timp, în condiţia atingerii unei ţinte terapeutice stabilite.