NATO le cere statelor europene să crească de cinci ori capacitatea de apărare aeriană terestră. Care este motivul

Această sporire a capacităţii antiaeriene urma să fie discutată joi la reuniunea miniştrilor apărării din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, la Bruxelles, au declarat surse care au dorit să rămână anonime, deoarece discuţiile au loc cu uşile închise.

Obiectivul de a avea o capacitate terestră de apărare aeriană de cinci ori mai mare ar fi unul colectiv pentru statele membre ale alianţei din Europa, nivelurile individuale variind la final, au spus sursele.

Nu a fost clarificat un calendar pentru eforturile de apărare aeriană.

Miniştrii sunt deja pregătiţi să aprobe săptămâna aceasta unul dintre cele mai ambiţioase angajamente de creştere a stocurilor de arme de la Războiul Rece încoace, ca parte a eforturilor europene şi canadiene de reînarmare şi reducere a dependenţei de sistemele de apărare ale SUA.

Reuniunea de joi de la Bruxelles pune bazele summitului NATO de la Haga, din 24-25 iunie.

Creşterea cheltuielilor pentru armament face parte dintr-un plan mai amplu de creştere a cheltuielilor pentru apărare în cadrul alianţei. Presaţi de preşedintele american Donald Trump, membrii NATO se pun de acord pentru un obiectiv de a cheltui 5% din producţia economică - 3,5% pentru apărarea de bază şi încă 1,5% pentru cheltuieli legate de apărare în domenii conexe precum infrastructura, apărarea cibernetică şi pregătirea civilă.

„Nu suntem în război, dar nici în pace”, a declarat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, la o reuniune la Vilnius. „Trebuie să continuăm să ne consolidăm capacitatea de descurajare şi apărare, ceea ce înseamnă să ne orientăm către o pregătire deplină pentru război”, a punctat el.

Apărarea antiaeriană, esențială în războiul modern 

Membrii NATO au nevoie urgentă de consolidarea sistemelor de apărare aeriană terestre care protejează împotriva ameninţărilor, inclusiv drone, rachete şi avioane de luptă din ce în ce mai sofisticate, potrivit unui oficial militar european de rang înalt.

Alianţa a redus aceste sisteme în ultimele trei decenii, pe măsură ce atenţia NATO s-a îndreptat în afara sferei sale din perioada Războiului Rece pentru a se concentra asupra ameninţărilor din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, a explicat oficialul.

Acest calcul s-a schimbat de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022 şi odată cu temerile crescânde ale statelor membre de pe flancul estic al NATO că este doar o chestiune de câţiva ani până când Kremlinul le-ar putea ataca.

Sistemele de apărare aeriană sunt esenţiale pentru această intensificare şi se numără printre cele mai scumpe echipamente pe care alianţa intenţionează să le achiziţioneze.

Germania s-a oferit să preia conducerea proiectelor comune ale Uniunii Europene în domeniul apărării aeriene, Bruxelles-ul îndemnând statele membre să investească împreună în domenii de interes comun.

Proiectul european Sky Shield 

Cancelarul Friedrich Merz este hotărât să accelereze cheltuielile Berlinului în domeniul apărării şi să investească miliarde de euro în apărarea aeriană suplimentară, potrivit unei persoane familiarizate cu deciziile de la Berlin.

Aceasta va include extinderea iniţiativei European Sky Shield, lansată de predecesorul lui Merz, Olaf Scholz.

Proiectul, susţinut de NATO, vizează construirea unui sistem european terestru de apărare aeriană destinat doborârii rachetelor balistice.

Răspunzând la o solicitare de comentarii, un oficial NATO a declarat că apărarea aeriană şi antirachetă, armamentul cu rază lungă de acţiune, logistica şi forţele terestre „se numără printre priorităţile principale” ale alianţei.

„Continuăm să ne revizuim postura militară, să modernizăm structura de comandă şi să consolidăm apărarea aeriană şi antirachetă integrată”, a declarat un oficial NATO.