Încrederea investitorilor din România este la un nivel minim. Dacă leul se depreciază vor crește ratele și facturile

Este concluzia la care au ajuns analiștii financiari, în cel mai recent sondaj realizat la final de noiembrie.

Potrivit estimărilor, ar trebui să ne îngrijoreze o posibilă depreciere a leului, ceea ce ar duce la rate și facturi mai mari, în vreme ce inflația ar putea să se mențină la cele mai înalte cote din Uniunea Europeană.

Numai cotația oficială - cea a BNR - a rămas sub pragul de 5 lei pentru un euro. La casele de schimb valutar, vedem că plătim deja peste acest nivel, încă din toamnă. La fel și la facturile la utilități ori telefonie.

O acumulare de probleme în economie ar face că euro să se scumpească pentru noi și să sară oficial pragul de 5 lei anul viitor. Deocamdată, doar intervenția BNR, care a cumpărat valută, a făcut ca nivelul să fie menținut.

Este un nivel de care stă foarte aproape de mai bine de un an și jumătate, dar un nou sondaj realizat printre analiștii financiari la finalul lunii trecute arată că în următoarele 12 luni leul s-ar putea deprecia. Valoarea medie pe care o prevăd este de 5 lei și opt bani pentru un euro.

Adrian Codirlașu, Președinte Asociația Analiștilor: ”De când a început practic războiul din Ucraina avem practic un curs extrem, extrem de stabil, în jur de 4,95-4,97, cel mai stabili din UE și pe această stabilitate rezerva BNR a crescut atâta timp cât rămânem în acordurile cu UE, cât avem aceste politici, n-ar trebui să fie o problemă”.

Inflația încă ridicată, de peste 5%, cea mai mare din Uniunea Europeană, dar și deficitul bugetar uriaș pun mari probleme pentru economia românească în 2025.

Iar tulburările politice îi sperie pe investitori.

Într-un sondaj, asociația analiștilor financiari a luat pulsul investitorilor, iar concluzia este că, pe fondul incertitudinii extrem de ridicate, încrederea lor a ajuns la un nivel la fel de scăzut ca în iulie 2020, când ne confruntăm cu pandemia de coronavirus.

Claudiu Cazacu, Expert Piețe Internaționale: ”E nevoie de o soluționare cât mai rapidă pentru că altfel costurile se acumulează. Pe lângă contextul electoral, există o preocupare vizavi de deficitul public și mai ales traseul pe anii următorii pentru că aveam un plan. Anul viitor înseamnă niște nevoi de finanțare și un deficit care nu poate fi redus brutal, dar care va trebui să fie cumva restrâns”.

Dacă la începutul anului, Guvernul estima un deficit de 5% din Produsul Intern Brut, adică undeva la 86 miliarde de lei, noile calcule de la Finanțe arată acum complet diferit. Am putea încheia anul cu un deficit de 8,6%, adică aproape 152 de miliarde de lei.