Cum ne afectează nitrații și nitriții din alimente și ce măsuri putem lua pentru a ne proteja

Vine la pachet cu aceleași substanțe din îngrășăminte. Cum ne putem da seama că am luat prea mulți nitrați și nitriți din alimente? Ne spune analiza numită sumar de urină.

Îngrășămintele de sinteză din agricultură, dar și cele naturale constituie principala sursă de poluare a solului cu nitrați și nitriți. Îngrășămintele de sinteză se folosesc îndeosebi în agricultura convențională.

Roșiile extrag din sol cantități mari de nitrați și nitriți. La polul opus, găsim merele. Înmagazinează cele mai mici cantități, chiar dacă solul este poluat. Fructele, legumele, cerealele - în special cele crescute în agricultura convențională - pot avea cantități mari de poluanți, iar nitriții pot fi periculoși în mod special. Ne explică expertul în biochimie Ștefan Voicu.

Prof. univ. dr. Ștefan Voicu, facultatea de Inginerie chimică și Biotehnologii: „La adulți, concentrațiile mari de nitrați și de nitriți provoacă cancer tiroidian, cancer renal, cancer hepatic. Cam toate duc înspre forme de cancer. Gradul de afectare al organismului se vede dintr-o analiză foarte simplă, care e sumarul de urină. În sumarul de urină, una dintre analize este prezența nitriților. Dacă sunt prezenți în urină, organismul este asaltat și nu mai face față și atunci îi elimină ca atare. Dacă eliminăm ca atare înseamnă că avem în noi concentrații consistente din acești compuși, luate în special din legume și fructe”.

Ce putem face în această situație?

Schimbăm sursele vegetalelor pe care le consumăm. De fapt, cel mai sigur este să avem surse diverse de vegetale și să le tot rotim. Și, pe cât posibil, vegetale din agricultura ecologică certificată. O sare a acestor poluanți pe care îi găsim în agricultură, numită nitrit de sodiu, este conservant pentru produsele procesate din carne.

Pe etichetă, apare nitrit de sodiu, sare nitrică, sare nitrică ori conservant E 250. Nitritul de sodiu nu este periculos. Organismul uman îl transformă în substanțe periculoase. Reacția are loc chiar în stomac.

Prof. univ. dr. Ștefan Voicu, facultatea de Inginerie chimică și Biotehnologii: „Odată ajuns în organism, nitritul de sodiu interacționează cu acidul clorhidric și formează un compus care se cheamă nitrozamină și care este extrem de toxic și extrem de cancerigen”.

Produsele procesate din carne, fie că vorbim de cârnați sau bacon, salam sau carne la conservă - nu se prăjesc. Prin prăjire, nitrozaminele devin și mai multe.

Dr. ing. Oanamari Orbuleț, Inginerie chimică și Biotehnologii: „Nu prăjite. Mai ales dacă le prăjim, temperatura va facilita aceste nitrozamine să fie prezente. Se cumulează într-o cantitate mai mare”.

Când cumpărați produse procesate din carne, vedeți dacă pe etichetă există și acid ascorbic. Industria alimentară știe ce face sarea nitrică și adaugă vitamina C, adică acid ascorbic. Vitamina C trebuie să fie prezentă simultan în stomac când are loc formarea nitrozaminelor pentru că le reduce cantitatea.

Prof. univ. dr. Veronica Lazăr, facultatea de Biologie: „Vitamina C are un rol important în protecția împotriva acestor substanțe cancerigene - nitrații din alimente”.

De altfel, dacă ați consumat produse procesate din carne sau vegetale crescute preponderent în agricultura convențională, luați doze cât mai mari de vitamina C, inclusiv din suplimente alimentare.

Când faceți o salată, puneți cât mai multă lămâie, dar din agricultura ecologică. Vitamina C reduce cantitatea nitrozaminelor produse în organism.

Medicii ne spun să nu ratăm o dată pe an analizele uzuale. Testele din secțiunea biochimie arată cum funcționează ficatul, pancreasul și rinichii.

De asemenea, sumarul de urină verifică în detaliu funcția rinichilor. Așadar, trebuie să mergem la doctor pentru aceste analize ca să știm ce se întâmplă în organismul nostru și dacă este cazul să luăm măsuri.