Fabrici de reciclare cu bani de la stat. Producătorii, nevoiți să aducă materialul reciclat din alte țări

Adesea, producătorii de sticlă sunt nevoiți să cumpere materia primă din alte țări. În timp ce oficialii vor să le ofere bani celor care sunt dispuși să dezvolte astfel de afaceri, sistemul recuperează cel puțin 1 milion de ambalaje zilnic.

De exemplu, după ce sticlele sunt returnate la magazine, acestea ajung în fabricile de reciclare. Aici trec printr-un proces automatizat, de uscare și sortare pe culori și până la fărâmițarea cioburilor. Producătorii cumpără materia brută pe care o transformă într-o sticlă nouă, un pahar sau un borcan.

Jacques-Edouard Săvoiu, director general al unei fabrici de sticlă: „În sticla aceasta, de exemplu, se folosește până la 30% sticlă reciclată, are o transparență foarte mare. Aici putem vedea la ochiul liber că este un pic mai verzuie, suntem undeva la 50-60%, iar aici creștem și mai mult cu cât mai multă sticlă reciclată se introduce în cuptor în procesul de fabricație, cu cât mai puțină energie se folosește”.

România stă rău și la capitolul textile

Pentru că România are o capacitate de reciclare redusă, de multe ori producătorii sunt nevoiți să aducă materialul reciclat din alte țări. Acum, istrația Fondului pentru Mediu vrea să-i finanțeze cu până la 75% pe cei care deschid noi fabrici de reciclare.

Marius Fechet, ministrul Mediului: „Aceste resurse importante să fie procesate în România, să nu fie exportate în alte țări, ne propunem să finanțăm cu 220 de milioane de euro, un miliard de lei, un număr aproximativ de 26 de fabrici de reciclare există și posibilitatea finanțării reciclării materialelor textile.”

România stă rău și la capitolul textile, pentru că majoritatea ajung la groapa de gunoi și arse. La nivel mondial, aproximativ 1% din deșeurile textile ajung să fie reciclate.

Raul Pop - director de programe Ecoteca: „În cea mai parte a lor fie pleacă la reutilizare, ceea ce este situația ideală, fie dacă nu ajung combustibil într-o fabrică de ciment. Conform unei directive europene transpusă și în legislația din România, noi ar trebui să facem colectare separată de deșeuri textile începând de la 1 ianuarie 2025”.

Parlamentul European a ajuns la un nou acord și în privința plasticului. Până la 1 ianuarie 2030 urmează să fie interzise flacoanele de săpun sau şampon din hoteluri, cutiile mici de sosuri, foliile de protecţie pentru valize in aeroporturi, și ambalajele din plastic pentru fructe şi legume.