România riscă să piardă banii alocați de UE. Cum se vede de la Bruxelles situația dificilă din țară

Galerie foto

Surse oficiale au confirmat, pentru Știrile Pro TV, că documentul arată că țara noastră nu a luat măsuri suficiente pentru a reduce deficitul bugetar excesiv și se confruntă cu dezechilibre economice grave, accentuate în ultimul an.

Dacă autoritățile nu vin rapid cu un plan credibil de reducere a cheltuielilor, România riscă sancțiuni care pot merge până la tăierea fondurilor europene.

Situația este îngrijorătoare. România trebuie să vină rapid cu măsuri eficiente de reducere a deficitului bugetar, în caz contrar riscăm sancțiuni care pot merge până la pierderea anumitor fonduri europene. Nu se va întâmpla peste noapte, însă da, există această posibilitate.

Comisia Europeană publică, marți (4 iunie), o analiză economică a statelor membre, iar România se remarcă negativ, cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. În ultimul an, electoral în mare parte, cheltuielile publice au explodat, fără ca statul să aibă surse noi de venit. Deja deficitul este peste nivelul de anul trecut, în aceeasi perioadă. Dacă merge în aceeași direcție, fără măsuri fiscale suplimentare, deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 8,6% din PIB, în 2025, deși Guvernul s-a angajat în fața Comisiei Europene să-l țină sub 7%.

Bruxelles-ul ne-a păsuit până acum, însă așteaptă urgent planul de măsuri fiscale de la guvern. Politic, e nevoie să arătăm stabilitate și să formăm cât mai rapid noul executiv. Premisele nu sunt foarte optimiste însă. Datele analizate de EU Matrix – o platformă independentă din Bruxelles care oferă analiză a tendințelor politice pe baza datelor statistice – arată că România este țara cu cea mai scurtă durată medie de guvernare din Uniunea Europeană în ultimii 10 ani. În medie, guvernele românești rezistă mai puțin de un an.

Vorbim despre situația din România cu europarlamentarul Eugen Tomac și Doru Frânțescu, fondator EU Matrix.

Poate România să iasă din această situație din această combinație de instabilitate politică și deficit bugetar foarte mare?

Eugen Tomac, europarlamentar: Da, din păcate, timp de un an și jumătate am avut crize politice peste crize politice. Toate aceste lucruri se răsfrâng inclusiv în ceea ce privește măsurile pe care România și le-a asumat că le va îndeplini în relația Comisia Europeană, în ceea ce privește diminuarea deficitului, lucru care nu s-a întâmplat. Am avut un termen, din păcate, criza politică de anul trecut, care s-a prelungit, s-a încheiat abia recent. Ne-a pus în situația imposibilă de a veni cu un plan și un pachet credibil de măsuri pe care statul român trebuie să și-l asume, să-l implementeze în perioada imediat următoare.

„(...) istrația prezidențială este în cu comisia și să sperăm că acest lucru va fi posibil în următoarele zile, când vom avea un guvern nou, investit, cu puteri depline și, evident, capabil să ducă la îndeplinire toate angajamentele pe care în momentul de față partidele le negociază în grupurile de lucru care s-au creat”, a mai spus Eugen Tomac.

Ne putem aștepta la o stabilitate politică, statistic vorbind?

Doru Frânțescu, fondator EU Matrix: Din păcate, situația nu este chiar atât de ușoară ceea ce facem noi și trebuie să punem lucrurile în un context european, ca să înțelegem că ceea ce se întâmplă în România nu este complet izolat de sistemul politic european, în sensul că în toate țările din Uniunea Europeană, plus Marea Britanie, guvernele ca din ce în ce mai repede, România, din păcate, se remarcă și la acest capitol negativ și lucrurile nu se vor schimba ușor. Îmi pare rău că trebuie să dau, nu vești foarte, foarte bune, dar România are nevoie de stabilitate politică, de credibilitate.

„Această stabilitate se creează, pe de o parte, într-adevăr, având un guvern cu o majoritate solidă în Parlament, dar pe de altă parte ai nevoie și de o poziție credibilă și de o poziție legitimă, pentru că altfel, la un moment dat, în special pe fondul situații economice destul de dificile, opoziția va câștiga capital politic pe termen lung și guvernul, oricât de mare și-ar fi majoritatea parlamentară, se va afla în câteva luni sau un an de zile într-o situație extrem de dificilă. În sensul că ceea ce măsurăm noi acest capital politic, capitalul politic care depinde de popularitatea partidul la guvernare, popularitate a liderului politic, va scădea și va va da opoziției posibilitatea de a de a crește critic în guvernul, o situație dificilă”, a continuat Frânțescu.

Cât rezistă guvernele din România, după datele analizate de dumneavoastră?

Doru Frânțescu, fondator EU Matrix: În medie sub un an. Asta înseamnă că în ultimii 10 ani am schimbat foarte multe guverne, în sensul că am am măsurat aici de câte ori guvernele au trebuit să vină din nou la Parlament pentru un nou vot de de investitură. Chiar dacă poate prim-ministrul a fost același de câte a măsurat, de câte ori sau s-a schimbat majoritatea parlamentară sau restructurare guvernamentală a fost semnificativ sau suficient de mare încât să necesite un nou vot de investitură.

Mai multe detalii puteți afla din clipul video de mai sus.